Primul lucru pe care îl poți face când ai durere e să încerci să elimini cauza. E bine să rămâi activ chiar dacă ai dureri, dar nu exagera cu efortul.
Ia un analgezic la ore fixe, într-o doză suficient de mare. Așa poți ține mai bine durerea sub control.
Dacă te simți mai bine, începe ușor să revii la activitățile zilnice.
Unele medicamente se găsesc ușor fără rețetă și le știe toată lumea. De exemplu, paracetamolul și unele AINS mai slabe, cum ar fi ibuprofen, diclofenac sau naproxen.
Aceste analgezice trebuie luate în doza corectă și, în funcție de cât ține efectul fiecăruia, pot fi administrate de mai multe ori pe zi.
Dacă durerea nu trece după câteva zile sau analgezicele obișnuite fără rețetă nu ajută, cel mai bine e să mergi la medic.
Medicii urmează scara analgezică a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) pentru tratarea durerii acute și cronice nociceptive:
Pasul 1: Primul analgezic recomandat e paracetamolul, în doză corectă. La adulții sănătoși, asta înseamnă 1000 mg de 3 ori pe zi.
Pentru dureri acute musculare sau articulare, se recomandă întâi paracetamol sau o cremă, unguent sau gel AINS pentru aplicare locală.
Pasul 2: Dacă paracetamolul nu e suficient, poți folosi un AINS (diclofenac, ibuprofen sau naproxen). Trebuie ținut cont de particularitățile fiecărei persoane. Anumite grupuri de risc ar trebui să evite aceste medicamente. De exemplu, cei cu diabet, probleme renale sau boli cardiovasculare. Uneori se poate face și o injecție. Poți combina AINS cu paracetamol dacă e nevoie, pentru un efect mai bun. Când durerea scade, încearcă să reduci treptat medicamentele pentru durere.
Pasul 3: Tramadol. E un opioid cu acțiune slabă. Dacă se poate, combină-l cu paracetamol și un AINS dacă tramadolul singur nu e suficient. Și aici, când durerea se ameliorează, încearcă să scazi treptat dozele.
Pasul 4: Opioide cu acțiune puternică. Pot fi sub formă de tablete sau plasturi cu substanță activă.
Pasul 5: Administrare subcutanată sau intravenoasă de opioide cu acțiune puternică.
La unele tipuri de durere, analgezicele obișnuite nu prea ajută. Migrena e un exemplu. Pentru durerile de la sistemul locomotor, medicul poate recomanda fizioterapie.
Durerea neuropatică se tratează de obicei cu medicamente care acționează asupra transmiterii impulsurilor nervoase. Aceste medicamente sunt uneori date și pentru alte probleme, ca epilepsia sau depresia. Tratamentul poate dura de la câteva zile la câteva săptămâni până vezi rezultate. Mai există și alte opțiuni, cum ar fi blocarea unui nerv sau injecții cu corticosteroid. Vorbește cu medicul dacă bănuiești că ai durere neuropatică.
Tratamentul durerii psihogene se face de obicei, pe lângă medicamente, și cu ajutor psihologic.
Tratamentul durerii cronice e mai complicat, pentru că există un factor psihic important. În acest caz, medicul poate fi un partener de discuție și te poate ghida spre toleranță și soluții. Pe lângă analgezice, se pot folosi și medicamente care reduc sau fac mai suportabil stimulul dureros. Durerea poate fi tratată ca o formă de depresie. Vorbește cu medicul dacă ai acest tip de durere.
