Durere

Durerea este cel mai frecvent simptom întâlnit de medici. Durerea este un semnal de avertizare care arată că ceva este în neregulă cu corpul nostru. În întreg corpul se găsesc nervi ai durerii care, dacă sunt stimulați, transmit acest lucru creierului nostru. Durerea forțează la „odihnă sau a lăsa în pace”, ceea ce favorizează repararea țesutului deteriorat.

Durerea nu poate fi măsurată bine și este resimțită de fiecare în mod diferit. Durerea poate fi cauzată de diferite tipuri de stimuli, care și ei au praguri de stimulare sau de durere diferite. La persoanele sănătoase, se percep experiențe similare dacă primesc același stimul de durere, să ne gândim de exemplu la căldură.

Cauza poate fi diferită, de la o leziune, un coș etc. până la un deficit de oxigen într-un vas de sânge. În plus, durerea poate provoca alte probleme psihice, cum ar fi teama și depresia, iar durerea este resimțită diferit dacă o persoană se află într-o altă stare de spirit. Cel mai bun mod de a scăpa de durere este eliminarea cauzei. Totuși, acest lucru nu este întotdeauna posibil. Atunci poate fi tratată, eventual cu medicație. Tratamentul depinde de natura, intensitatea durerii și de suferința provocată de ea.

Primul lucru pe care îl putem face dacă există durere este să eliminăm cauza. În plus, se recomandă să continuați să vă mișcați chiar și în prezența durerii. Nu se recomandă totuși forțarea.

Luați, la intervale regulate, un analgezic în doze suficient de mari. Astfel, durerea va fi ținută mai bine sub control.

Dacă apare o ameliorare, atunci este înțelept să se reia încet activitățile zilnice.

Anumite medicamente sunt ușor de procurat la liber și sunt cunoscute aproape în orice casă. Gândiți-vă aici la paracetamol și la concentrațiile slabe ale anumitor AINS care includ ibuprofen, diclofenac sau naproxen. Aceste analgezice trebuie administrate în doza corectă și, în funcție de durata efectului medicamentului în cauză, împărțite în mai mute doze pe zi.

Dacă durerea persistă mai multe zile sau dacă analgezicele standard, vândute la liber, nu funcționează suficient, cel mai bine este să vă consultați medicul.

Medicii urmează scara de durere a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) pentru tratamentul durerii nociceptive acute și cronice:

Pasul 1: Analgezicul de primă alegere este paracetamolul în dozajul potrivit. La adulții sănătoși, aceasta este de 1000 de miligrame de 3 ori pe zi. În cazul durerilor musculare și articulare acute, se administrează mai întâi paracetamol sau un AINS care se întinde pe piele, cremă, unguent sau gel.

Pasul 2: În cazul în care efectul paracetamolului este insuficient, se poate utiliza un AINS (diclofenac, ibuprofen sau naproxen). Aici trebuie să se țină seama de caracteristicile pacienților. Anumite grupe de risc trebuie să evite aceste medicamente. Pacienții cu diabet, pacienții cu probleme renale, dar și pacienții cu boli cardiovasculare sunt exemple în acest sens. Uneori se poate alege o injecție. Dacă este necesar, combinați AINS cu paracetamol pentru un efect analgezic stimulant. De îndată ce durerea se diminuează suficient, se recomandă, de asemenea, reducerea treptată a medicației pentru durere.

Pasul 3: Tramadol. Acesta este un opioid cu acțiune slabă. Dacă este posibil, se combină cu paracetamol, un AINS atunci când tramadolul singur funcționează insuficient. Și aici este valabilă recomandarea de a încerca să reduceți treptat medicația, de îndată ce durerea se diminuează suficient.

Pasul 4: Opioide cu acțiune puternică. Acestea pot fi tablete sau plasturi cu substanță activă.

Pasul 5: Administrarea subcutanată sau intravenoasă de opioide cu acțiune puternică.
La anumite tipuri de durere, analgezicele normale pot să nu aibă niciun efect. Migrena este un exemplu în acest sens. În cazul durerilor de aparat locomotor, medicul vă poate trimite eventual la un fizioterapeut.

Durerea neuropată este tratată de obicei cu medicamente care acționează asupra transmiterii impulsurilor în nervi. Aceste medicamente sunt prescrise uneori și pentru alte afecțiuni, cum ar fi epilepsia și depresia. Tratamentul poate dura zile sau săptămâni înainte de a se vedea rezultatul. În plus, există și alte opțiuni, cum ar fi blocarea unui traiect nervos și/sau injecții cu un corticosteroid. Luați contact cu medicul dumneavoastră dacă suspectați că este vorba de durere neuropată.

Tratamentul durerii psihogene este efectuat adesea, alături de medic, cu tratamente psihice. Tratamentul durerii cronice este de natură mai complexă, având în vedere că în joc se află și un factor psihologic puternic. În cazul acestei dureri, un medic poate fi un partener de discuție important, oferind călăuzire cu privire la toleranță și soluții. Astfel, pe lângă analgezice, pot fi alese medicamente care atenuează sau fac tolerabil stimulul dureros. Durerea poate fi tratată ca un fel de depresie. Luați contact cu medicul dumneavoastră dacă este vorba de acest tip de durere.