Diabetul de tip 1

Diabetul de tip 1 provoacă o serie de simptome clare. La câteva săptămâni după debutul bolii, acestea devin de obicei evidente. Câteva semne posibile sunt:

• Sete excesivă;
• Gură uscată;
• Oboseală;
• Vedere încețoșată;
• Urinare frecventă;
• Pierdere în greutate.

De obicei, tratamentul cu insulină este început imediat, iar simptomele se ameliorează în general. Totuși, este posibil să apară simptome chiar și după administrarea insulinei. Acest lucru se întâmplă deoarece nivelul glicemiei este dezechilibrat. Viteza și eficiența administrării insulinei variază de la o persoană la alta și în funcție de situație.

Dacă glicemia devine prea mare sau prea mică, pot apărea din nou simptome. În cazul unui deficit prelungit de insulină, sângele poate deveni acid (cetoacidoză). Dacă există prea multă insulină, glicemia poate scădea prea mult — aceasta se numește hipoglicemie (hipo).

Cauzele exacte ale diabetului de tip 1 sunt încă necunoscute. Totuși, s-a constatat o legătură cu predispoziția genetică, chiar și în absența diabetului în familie. Din cauza unei erori în sistemul imunitar, acesta atacă celulele proprii ale organismului.

Deoarece pancreasul nu mai produce insulină, acest deficit trebuie suplinit. Acest lucru se face cu ajutorul unui stilou injector de insulină sau al unei pompe de insulină. Există diferite tipuri de insulină. Toate scad glicemia, dar o fac în ritmuri diferite. Tipurile de insulină sunt:

• Insulină cu acțiune foarte rapidă (acționează 4 până la 5 ore);
• Insulină cu acțiune rapidă (acționează 6 până la 8 ore);
• Insulină cu acțiune intermediară (efect maxim după 4 – 8 ore, dar continuă să acționeze câteva ore);
• Insulină cu acțiune lentă (acționează treptat pe parcursul a aproximativ 24 de ore);
• Insuline mixte (combinație de insulină cu acțiune rapidă și lentă), administrate de obicei de două ori pe zi.

Un medic îți va spune întotdeauna ce tip de insulină ți se potrivește cel mai bine, cât de des și în ce cantitate trebuie să o administrezi. Înainte de administrare, trebuie întotdeauna să îți măsori glicemia. Acest lucru se poate face cu ajutorul unui glucometru, printr-o înțepătură în deget, sau cu un senzor care măsoară continuu glicemia. Rezultatul apare în câteva secunde. Insulina poate fi injectată de obicei în abdomen, coapse, fese sau brațe, în funcție de tipul de insulină utilizat. Evită să injectezi direct în mușchi, deoarece absorbția este mai rapidă, iar efectul medicamentului durează mai puțin. De asemenea, încearcă să schimbi frecvent locul de injectare pe corp pentru a preveni apariția nodulilor sau a țesutului cicatricial.

Ca toate medicamentele, tratamentele pentru diabetul de tip 1 pot avea efecte secundare, cum ar fi greață, vărsături sau diaree. În plus, există riscuri sau efecte secundare legate de sub- sau supradozare:

• O cantitate prea mică de glucoză în sânge: Prea multă insulină poate duce la un nivel scăzut de glucoză în sânge (hipoglicemie). Efortul fizic intens, consumul insuficient de alimente, întârzierea meselor sau injectarea insulinei într-o altă zonă a corpului decât de obicei pot, de asemenea, cauza o glicemie scăzută. Semnele includ: foame, dureri de cap, tremurături și transpirație, iritabilitate, oboseală, amețeală și paloare. Dacă nu tratezi hipoglicemia la timp, poți leșina.
• O cantitate prea mare de glucoză în sânge: Prea puțină insulină poate duce la un nivel ridicat de glucoză în sânge (hiperglicemie). Simptomele includ urinare frecventă, sete excesivă, senzație de sete și oboseală. Pe termen lung, o hiperglicemie poate provoca leziuni vasculare și nervoase.

Alte efecte secundare posibile sunt:

• În primele luni de utilizare a insulinei, poți experimenta o vedere încețoșată. Ochii trebuie să se adapteze la noul nivel de glicemie, dar acest lucru dispare de obicei de la sine;
• Nodulii de la locul injectării sunt zone dure sau umflături pe piele. Evită să injectezi din nou în aceste zone, deoarece insulina este absorbită prea repede, ceea ce poate duce la fluctuații ale glicemiei. Nodulii dispar de obicei de la sine, dar acest proces poate dura uneori până la un an;
• Uneori, o persoană poate fi sensibilă la insulină sau la alte componente ale medicamentului.

Diabetul de tip 1 este o boală autoimună, ceea ce înseamnă că nu poți face prea multe pentru a o preveni. Totuși, medicii recomandă întotdeauna schimbarea stilului de viață, cum ar fi:

• Renunțarea la fumat
• Pierderea în greutate, dacă este cazul
• Adoptarea unei alimentații sănătoase
• Practicarea regulată a exercițiilor fizice

Dacă consumi puțini carbohidrați și faci suficientă mișcare, riscul de efecte secundare este mai mic. De asemenea, riscul de alte complicații cauzate de diabet sau de medicamente poate fi redus sau întârziat.

Cantitatea de glucoză din sânge crește atunci când consumi alimente sau băuturi bogate în carbohidrați, cum ar fi prăjituri, produse de patiserie, cartofi și paste. Totuși, și alți factori, precum emoțiile și activitatea fizică, pot crește nivelul de glucoză. Încearcă să ții cont de aceste aspecte în stilul tău de viață.

Deoarece cauzele diabetului de tip 1 sunt (încă) necunoscute, această boală nu poate fi prevenită. Sistemul imunitar atacă celulele din pancreas care produc insulină, ceea ce face ca organismul să nu mai producă insulină. Din păcate, nu poți face nimic în acest sens.

https://www.dvn.nl/diabetes/behandelingen/diabetes-medicatie 

https://www.diabetes.nl/diabetes-type-1 

https://www.dvn.nl/diabetes/soorten-diabetes/diabetes-type-1 

https://www.apotheek.nl/klachten-ziektes/diabetes-mellitus