Călătorii și prevenție

Creierul nostru primește informații despre poziția noastră de la ochi, mușchi, articulații și sistemul vestibular. Dacă te afli într-un vehicul în mișcare pe care nu îl conduci, creierul poate deveni confuz din cauza informațiilor contradictorii. Pentru a semnala că ceva nu este în regulă, creierul transmite stomacului semnalul de a „vărsa”.

Răul de mișcare este un termen general care include trei tipuri:

• Răul de mașină: apare frecvent în timpul călătoriilor lungi cu mașina.

• Răul de avion: în avion, diferențele de presiune, turbulențele și decolarea sau aterizarea pot provoca senzații de rău.

• Răul de mare: termenul „picioare de mare” este bine cunoscut. Dacă nu le ai, balansul constant al valurilor, agravat de vânt, poate provoca un disconfort serios.

Răul de mișcare începe adesea cu amețeli, căscat și/sau dureri de cap, urmate de greață care poate duce la vărsături. Transpirația este, de asemenea, un simptom frecvent. Este posibil să ai doar o parte dintre aceste simptome.

Dacă știi că ești predispus la rău de mișcare, iată câteva măsuri preventive pe care le poți lua:

• Cele mai bune remedii sunt să conduci tu vehiculul sau să dormi. În alte cazuri:

• Mănâncă o masă ușoară înainte de călătorie. Dacă sari peste masă, poți deveni rău din cauza foamei, iar alimentele grase sunt greu de digerat în astfel de situații.

• În timpul călătoriilor lungi, păstrează un ritm de trei mese ușoare pe zi.

• Consumă pudră de ghimbir sau ceai de ghimbir. Este un remediu excelent pentru un stomac deranjat.

• Evită alcoolul.

• În mașină sau autobuz, stai pe scaunele din față și evită să mergi cu spatele. Pe vapor, stai pe puntea din spate, iar în avion, alege un loc lângă aripi.

• Evită să citești, să scrii sau să folosești telefonul în timpul călătoriei. Aceste activități pot agrava greața. Este mai bine să te concentrezi pe orizont pentru a reduce confuzia creierului.

• Asigură-te că ai parte de aer proaspăt și răcoros.

Malaria este o boală care apare în regiunile (sub)tropicale. Este cauzată de paraziți și se transmite prin înțepături de țânțari. Malaria provoacă febră, dureri de cap, frisoane și dureri musculare. Poate fi fatală, motiv pentru care efectele secundare ale pastilelor antimalarice sunt preferabile riscului de infectare. Există diverse tipuri de medicamente antimalarice, care acționează în moduri diferite. Acestea distrug paraziții malariei, combat febra și previn atacurile de malarie.

Dacă pleci în vacanță într-o zonă cu risc de malarie, cel mai probabil ți se vor recomanda pastile antimalarice. Alegerea medicamentului depinde de rezistența locală a paraziților și de circumstanțele personale. Efectele secundare frecvente includ:

• țiuit în urechi

• amețeli

• dureri de cap

• hipoglicemie (nivel scăzut de glucoză în sânge)

• erupții cutanate și/sau mâncărimi

• edem la nivelul pleoapelor.

Mai rar, pot apărea vărsături, diaree, insomnie, somnolență sau tuse.

Pastilele antimalarice se administrează sub formă de cură, iar finalizarea acesteia este esențială. Dacă vomiți în decurs de o oră de la administrarea pastilelor sau ai diaree severă, contactează un medic. Este important să îți ajustezi aportul de lichide, deoarece pierzi mult lichid prin vărsături sau diaree. Din păcate, nu există prea multe soluții pentru a preveni efectele secundare, dar neadministrarea pastilelor nu este o opțiune. Malaria poate avea consecințe foarte grave.

Diareea în vacanță este extrem de neplăcută și este cauzată, de obicei, de o infecție cu bacterii, viruși sau protozoare. Riscul de infectare crește din cauza:

• Alimentelor nespălate sau nepasteurizate (legume, fructe, lactate crude, fructe de mare, carne crudă).

• Apei contaminate.

• Insectelor care pot transmite bacterii sau viruși.

• Contactului cu fecalele sau saliva unei persoane bolnave.

Din cauza inflamației peretelui intestinal, funcția de absorbție a lichidelor este afectată, ceea ce duce la deshidratare.

Aceasta debutează brusc, de obicei în primele zile ale vacanței, și durează câteva zile. Simptomele includ scaune moi de 3-4 ori pe zi, crampe abdominale, greață și uneori febră.

Pentru a reduce riscul de diaree, respectă regulile de igienă:

• Mănâncă doar alimente fierbinți sau decojește-le singur.

• Evită alimentele crude, nepasteurizate sau fructele de mare.

• Folosește apă îmbuteliată pentru băut și spălatul pe dinți.

• Spală-te pe mâini înainte de masă și după folosirea toaletei.

Dacă ai diaree, consumă multe lichide pentru a preveni deshidratarea. Dacă nu urinezi timp de 24 de ore, contactează un medic. Atenție: diareea poate reduce eficacitatea medicamentelor, inclusiv a pilulelor contraceptive. Consultă un medic dacă este necesar.

Medicamente

Dacă ai febră sau sânge în scaun, consultă un medic. Poate fi necesar un tratament cu antibiotice.

Tratamente alternative

Consumă lichide și evită cafeaua sau alcoolul. Dacă diareea persistă, folosește ORS (Oral Rehydration Solution) pentru rehidratare. Dacă vizitele frecvente la toaletă te deranjează, poți lua Loperamidă, dar oprește administrarea dacă nu are efect după 48 de ore și consultă un medic.

Reisziekte - Farmacotherapeutisch Kompas 

Malariamiddelen - Farmacotherapeutisch Kompas 

Acute diarree - Farmacotherapeutisch Kompas 

Motion sickness - NHS 

Malaria: Causes, Symptoms, and Diagnosis 

Traveler’s Diarrhea: Treatment, Antibiotic, and Prevention